Lebede

Lebede

Lebedele sunt pasari gratioase,  cu gatul lung, corp greoi, culoarea ciocului variind de la o specie la alta de la complet negru, la negru cu pete albe si rosii si rosu cu pata alba, picioare mari de culoare negru-inchis. Lebada este o pasare acvatica mare care apartine familiei anatidae, mai mare decat o gasca, cu penajul alb, foarte rar negru si usor de recunoscut dupa gatul ei, zvelt si usor arcuit. Picioarele lebedelor, ca si picioarele ratelor, gastelor sunt palmate de unde si denumirea de palmipede, diferenta o face culoarea, in cazul lebedelor, care sunt de culoare gri. Lebedele aluneca usor pe apa, cand inoata, iar cand zboara bat din aripi cu miscari lente si cu gatul intins. Atunci cand migreaza, lebedele zboara in diagonala sau in forma literei ’’V’’. Putini stiu despre lebede ca patru specii sunt raspandite in emisfera nordica, una in Australia, una Noua Zeelanda si una in America de Sud, in zonele cu climat temperat, exceptie facand Antartica, Africa, Asia Tropicala, America Centrala si nordul Americii de Sud. Lebedele din emisfera nordica sunt albe, iar cele din emisfera sudica, negre sau partial negre. Femela si masculul lebada sunt asemanatori si de cele mai multe ori isi pastreaza perechea pe intreaga viata. Lebada cuibareste indeosebi in baltile Deltei Dunarii unde isi instaleaza cuibul in stufarisurile nepatrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Rareori, se cuibareste si pe rauri lente si canale, aproape de prezenta umana. Cuibul este facut in cea mai mare parte de femele si destul de rar de catre masculi. Lebedele se inmultesc prin oua. Lebada femela, la inceputul lunii mai, depune 4-6 oua, albe-fumurii, pe care le cloceste impreuna cu masculul. Perioada de incubatie este de 34-36 de zile. Masculul se implica in apararea familiei si a oualor cu indarjire si chiar agresivitate. In perioada de incubatie, atat femela cat si masculul pot avea un comportament agresiv fata de om. Lebedele au o dieta in totalitate ierbivora cu  mici variatii in functie de regiune si sezon, acestea consumand si pestisori. Lebada consuma si vegetatia de pe fundurile lacurilor, acolo unde ajunge la ea, insecte sau cereale cultivate in camp deschis. Acolo unde apa este putin adanca, lebedele se baga cu capul in apa intinzandu-se dupa hrana, lasand doar coada la vedere. 

Lebada de vara/lebada muta si lebada cu gatul negru (australiana) au un mot vizibil la baza superioara a ciocului. Lebada neagra este complet neagra, exceptie facand penele zburatoare ale aripilor, care sunt albe. Unele specii sunt migratoare sau partial migratoare, lebada de vara este rezistenta in vestul Europei, dar este total migratoare in Europa de Est si Asia, iar lebada neagra, care este nomada pe arealul ei de existenta, este cunoscuta drept cea mai rezidenta. Lebedele se cuibaresc in balti, iazuri, lacuri si pe raurile cu apa linistita. In mare parte, ele ajung la maturitate sexuala inainte varstei de doi ani, de regula, iarna, cand este hrana din abundenta. Unele lebede pot sa cuibareasca la varsta de doi ani, insa, cele mai multe incep sa se reproduca destul de tarziu intre trei si sapte ani. Durata de viata a lebedelor este de 20-30 de ani si se crede ca sunt pasari monogame, formand perechi pe viata, dar daca unul dintre parteneri moare, supravietuitorul isi cauta alta pereche. Cuibaritul are loc in lunile aprilie-iulie (emisfera nordica) si februarie-septembrie (emisfera sudica) pe ape linistite, curate, putin adanci si cu hrana din abundenta. Cuibul se construieste sau repara de ambii parteneri, masculul aduce femelei vegetatie acvatica, iarba, rogoz pe care aceasta o stivuieste, o preseaza si apoi se aseaza pentru a lua forma corpului. Cuibul are un diamentru de pana la 3.5 m si este captusit pe interior cu puf si pene. Puii de lebada ies din oua in luna iunie-iulie si sunt acoperiti cu puf, la 24 de ore de la eclozare parasesc cuibul iar peste inca o zi sunt capabili sa inoate si sa se scufunde pentru a scapa de pericole. Atunci cand ies din ou, puii de lebeda au cam 200-300 de grame, luand zilnic cam 20% din greutatea lor. Pentru aportul de proteine necesare cresterii, pe la varsta de doua saptamani, incep sa se hraneasca singuri cu crustacee si insecte acvatice ca mai tarziu sa treaca la o dieta bazata pe plante asa cum se hranesc si adultii. Treptat, puiul de lebeda trece de la puf la pene, ca la varsta de 9-10 saptamani sa fie complet acoperit de pene. La varsta zoburului, ajung la o greutate de 7-9 kg. Parintii hranesc si protejeaza puii, purtandu-i, adesea, pe spate. Inca de la inceputul lunii septembrie, puii de lebeda se antreneaza pentru zborul de migrare spre zonele de iernat care incepe cand apa ingheata, insotindu-si parintii pana la intoarcerea sper locurile de cuibarit cand sunt gata de reproducere. Atunci cand se hranesc, lebedele se folosesc de picioarele membrenate si puternice pentru a sapa in malul din apele putin dulci dupa care scufunda capul si gatul pentru a scoate si a manca radacini, muguri si tuberculi de plante subacvatice. Puii de lebada, ratele dar si alte pasari acvatice urmaresc lebedele adulte pentru ca in urma lor gasesc mese copioase formate din insecte  si resturi de plante subacvatice. Datorita gatului lung, lebedele pot sapa la adancimi mai mari (cca 1 m) comparativ cu alte pasari. 

In Romania cuibaresc trei specii de lebede: lebada de vara, lebada de iarna si lebada mica sau lebada de tundra. 

Lebada de vara/lebada muta se numara printre cele mai cunoscute deoarece poate fi intalnita in lacurile din parcuri, in gradinile zoologice sau la colectionarii de pasari traind in regim de captivitate. Specia are o arie mare de raspandire si nu se apropie de pragul de vulnerabilitate, in ultimii ani constatandu-se o crestere a numarului de indivizi. Lebada de vara este una dintre cele mai mari pasari zburatoare, lungimea corpului este de 125-170 cm, deschiderea aripilor este de 200-240 cm si inaltimea de 1.2 m, iar greutatea este cuprinsa intre 15-30 kg. Penajul este alb, exceptie facand penele capului si ale gatului care pot fi patate cu cenusiu sau culoare rosiatica din cauza namolului. Poate fi usor identificata datorita taliei ei mari si a ciocului portocaliu-roscat.

Lebada de iarna este o lebada mare, predominant migratoare ce cuibareste in Islanda si in zonele subcarpatice ale Europei si Asiei. In tara noastra este considerata nativa si vine pentru iernat, locurile preferate fiind litoralul Marii Negre si Delta Dunarii. Specia nu este periclitata deoarece numarul indivizilor este stabil sau, vizibil, in crestere. Lebada de iarna face parte dintre lebedele mari cu o lungime medie intre 1.4-1.65 m, greutatea masculului este in jur de 10 kg iar femela undeva la 8 kg si cu deschiderea aripilor intre 2.1-2.8 m. Penajul este alb pur, picioarele sunt negre iar ciocul ii este galben-portocaliu la baza si negru la varf. 

Lebada mica sau lebada de tundra nu este o specie periclitata desi nu se cunosate exact numarul efectivelor si nici tendinta spre care se indreapta. Este cea mai mica lebada avand lungimea de 115-150 cm, deschiderea aripilor de 170-195 cm, greutatea medie de 7.3 kg masculul si 6.4 kg femela. Penajul este complet, dar din cauza oxizilor de fier din apa mlastinilor, penele de pe cap si gat pot avea o tenta galbuie sau ruginie. 

Lebada neagra ocupa o arie larga si nu atinge pragul de vulnerabilitate, la nivel global, numarul de indivizi estimat este cuprins intre 100.000 si 1.000.000. In tara noastra traieste in captivitate si semicaptivitate pe unele lacuri din parcuri. Durata de viata in captivitate nu este mai mare de 10 ani, pe cand in salbaticie, poate trai pana la 40 de ani. Lebada neagra este o pasare mare, care nu poate fi confundata datorita penajului ei negru-smolit aproape in intregime. Greutatea este cuprinsa intre 3.7-8.75 kg, lungimea atinsa este de 1.40 m iar deschiderea aripilor ajunge pana la 2 metri. 

Daca alte pasari calatoare pot prevede inrautatirea brusca a vremii, despre lebede nu se poate spune acelasi lucru, ele cazand victime sigure ale gerului cazut peste noapte. 

Cateva informatii despre lebada: masculii lebada sunt singurele pasari cu penis; labada canta o singura data in viata, doar atunci cand moare; lebada este o pasare puternica, cu o singura falfaire poate fractura mana unui adult. In relatiile cu oamenii, lebedele sunt relativ protejate de simbolistica de ordin cultural ce le inconjoara imaginea inca din antichitate: Elena din Troia a fost produsul iubirii dintre Zeus si o lebeda. Azi, lebada este pasarea nationala a Finlandei si simbolul regalitatii daneze. 

Datorita gingasiei cu care stau pe apa, a gatului lung, usor arcuit, a faptului ca sunt pasari nobile si de o frumusete rara, lebedele sunt amintite in foarte multe poezii, povesti, balet, etc. Lebedele sunt pasari impunatoare, nu au dusmani pe apa, ele fiind stapane. 

De-a lungul timpului, oamenii au scris, desenat si chiar realizat lebede origami lucrate manual, camerele hotelurilor primesc clientii cu prosoape lebada, unii au pus si-au numit hotel lebada sau restaurant lebada, lebada neagra film, lebada neagra carte si lista poate continua. 

Lebede, lebede negre, lebada, lebede de vanzare, lebada de vanzare, lebada alba, pui de lebada, specii de lebede, pasari acvatice, palmipede, lebedele, furaje palmipede, gheata, lebede de vanzare, lebede negre, lebada, pui de lebada, printesa lebada, lebedele salbatice, lebede pe lac, lebedelor, lacul lebedelor, povestea lebedelor, dansul lebedelor, ceaickovski lacul lebedelor, pui de lebada, puii lebedelor, lebede domestice, lebede, origami lebada, povesti lebede, despre lebede, lebada neagra, film lebada neagra, hotel lebada amara, camping lebada, lebada navodari, pensiunea lebada, lebada din mar, lebede, despre lebede, lebede de vanzare, lebede negre, lebede negre de vanzare, pui lebada, pui de lebada, puii lebedelor. 

Nu sunt produse în această categorie.