Pesti

Pesti

Pesti

Pestii sunt animale vertebrate acvatice care traiesc si se reproduc in apa. Corpul lor fusiform, are forma hidrodinamica, dar poate fi turtit dorso-ventral, cu ajutorul inotatoarelor si a cozii se deplaseaza, iar prin branhii, respira. Pestele respira oxigen dizolvat in apa. Pielea pestilor este acoperita cu un mucus secretat de celulele glandulare tegumentare. Corpul lor este acoperit cu solzi protectori sau placi osoase de origine dermica. Coloritul este determinat de cromatofori, celule care se afla sub piele si contin granule pigmentare. Pestii sunt animale unisexuale. Fecundatia, in general, este externa, foarte rar interna ( la pestii cartilaginosi). Organele sexuale masculine sunt testiculele unde se dezvolta spermatozoizii scufundati in lichid laptos (laptii), iar la femele sunt ovarele in care se dezvolta ovulele (icrele). In lume se cunosc aproximativ 29.000 de specii de pesti, iar stiinta care se ocupa de studiul pestilor se numeste ichtiologie. In tara noastra cei mai cunoscuti pesti sunt: crapul, carasul, stiuca, somnul, bibanul, scrumbia, salau, oblete, rosioara, babusca, avatul, cleanul, mreana, scobarul, morunul, platica, pastrav, lipanul si altele. 

Crapul, in tara noastra, traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare, in Delta Dunarii si in rauri cu ape domoale. Este un peste de talie mare. Crapul are o alimentatie variata, in functie de sezon. In perioada de primavara si toamna acesti pesti prefera hrana de origine animala spre deosebire de perioada calduroasa a verii cand acestia adopta hrana de origine vegetala. Cea mai buna perioada de pescuit este toamna, pentru ca acesta consuma cantitati mari de hrana, adunand rezerve de grasime pentru iarna. In sezonul rece, crapul se retrage spre straturile de fund ale apei reducandu-si activitatea la minim, mananca mai putin. Ca si lungime, crapul poate ajunge la 1 m, iar greutatea corporala la maximum 40 kg. Este un peste spectaculos si ravnit de catre pescari. La noi in tara sunt mai multe specii de crap: crap romanesc sau crap comun, crap oglinda, crap golas, cteno, amur sau crap chinezesc, fitofag si novac (crapi chinezesti). Crapul are carne gustoasa ce se consuma sub diferite forme: prajita, fripta, afumata, marinata, fiarta. Sa nu uitam de crap fript la protap direct pe malul apei, un fel de mancare ce lasa amintiri de neuitat. 

Dupa crap, unul dintre cei mai cautati pesti, este carasul. Carasul este un peste putin pretentios in ceea ce priveste hrana, el consuma rame, melci, racusori, seminte, precum si furaje crap valorificandu-l insa mult mai putin eficient sub aspectul ritmului de crestere. Spatiul vital al carasului este constituit din apele statatoare si lent curgatoare, se adapteaza usor la conditiile de rau. Carasul reprezinta o sursa de distractie si divertisment pentru pescari, accepta diverse momeli si musca bine pe tot parcursul anului. Cel mai des se intalnesc carasi cu lungimea cuprinsa intre 10 si 30 de cm si cu o greutatea medie de 100-250 grame. Carasul poate creste si pana la 50 de cm atingand greutati de 1-1,5 kg, exemplare extrem de rare. Carnea pe care carasul o ofera este dulce si gustoasa si foarte apreciata de consumatori. Carasul  merge de minune prajit, alaturi de mamaliga si usturoi. 

Stiuca este rapitorul numarul unu pentru ca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, iar in momentul oportun ataca fulgerator. Are o vedere extrem de buna, dublata de elasticitatea si mobilitatea apreciabila a corpului, insfaca prada cu multa indemanare cu ajutorul dintilor sai puternici. Stiuca se dezvolta rapid, in numai trei saptamani atingand 15 mm. Maturitatea sexuala o atinge la 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame. Stiuca poate ajunge la o greutate de peste 20 de kg ( cel mai mare exemplar prins in Delta avea 16 kg). Stiuca este un peste rapitor, cel mai mancacios si cel mai mai curajos din apele noastre. Pofta sa nu are limite. Apetitul sau nu scade pe perioada de iarna, desi in aceasta perioada este mai greu sa isi astampere foamea din cauza hranei insuficiente. Iarna, stiuca nu sta la panda, duce o viata mai mobila, porneste la vanatoare. Stiuca ofera, pe langa alte specii de pesti, borsului de peste, un gust deosebit. 

Somnul este un peste rapitor, cel mai temut dintre toti atunci cand vine vorba de dimensiuni, poate atinge lungimi de 4-5 m si greutati de peste 300 de kg, desi aceste exemplare sunt extrem de rare, uneori apar in varsele mari sau in pripoanele utilizate la pescuitul industrial pe Dunare. In Romania, dintre pestii rapitori, somnul este singurul care poate atinge talia cea mai mare. In primii ani de viata, somnul are un ritm de viata accelerat, iar in anii batranetii, ritmul descreste chiar daca acesta se hraneste la fel de consistent. Somnul este un peste de fund, isi petrece mare parte din viata zacand la fundul apei sau sub malurile apelor. Ziua, isi paraseste foarte rar ascunzatoarea, iar noaptea devine activ, fara a se indeparta. Puietul de somn traieste in grupuri mici sau mari, iar exemplarele foarte batrane, uriase, nu traiesc in bancuri ci solitar. Carnea acestui peste este frageda, aromata, nu are oase, carnea exemplarelor mai mari fiind destul de grasa. Icrele de somn nu sunt destinate consumului, contin substante toxice, provocatoare de diaree, dureri de cap, etc. 

Bibanul este pestele cel mai raspandit al genului si poate fi intalnit in toate apele curgatoare din tara noastra. Este un peste foarte mancacios, ataca toate vietuitoarele comestibile pentru el. Pofta bibanului este constanta, chiar si pe perioada iernii. Bibanul consuma pesti de marime egala cu el, raci, scoici, rame, insecte, larve de insecte si broastele ce inoata la suprafata apei. Pentru ca este un mare consumator de icre, bibanul dauneaza celorlalte specii valoroase de pesti. Acolo unde populatia de biban este in crestere, numarul celorlalte specii valoroase scade. Desi este un peste mancacios si cu o pofta extrem de mare, are o crestere relativ lenta. 

Scrumbia este un peste care traieste in bancuri in mare, aproape de tarmuri. Scrumbiile se hranesc cu plancton si cu puietul altor pesti (heringi), crustacee, moluste, etc. Sper sfarsitul lunii martie, mare parte din bancurile de scrumbie se pregatesc de migrare pe Dunare. Scrumbia de Dunare are o lungime de aproximativ 30-50 cm si la varsta de 7-8 ani are 1 kg. Scrumbia albastra nu suporta variatiile de temperatura, fapt care o face sa migreze. Datorita continutului sau caloric si de minerale, scrumbia este recomandata in dieta diabeticilor pentru ca subtiaza sangele, favorizand circulatia. Este bogata in magneziu si seleniu, vitaminele A, C, D, E, K, B6 si B12. 

Salaul face parte din categoria pestilor rapitori, iubeste apa dulce, traieste in apele curgatoare si balti care pot avea si apa sarata cu o concentratie de pana la 1%. Acesta se recunoaste foarte usor dupa forma specifica a corpului. Are un colorit frumos, discret adaptandu-se la culorile predominante mediului in care traieste. Salaul creste la dimensiuni relativ mari, marimea cel mai des intalnita este de 40-70 cm lungime si 1-4 kg greutate. Salaul traieste in ape dulci limpezi, unde poate observa cu usurinta prada. Poate trai si in ape statatoare al caror fund este acoperit de pietris sau nisip, nu ii plac baltile cu fund malos. Carnea salaului este alba, frageda, cu gust excelent si fara prea multe oase. Motivul pentru care salaul figureaza pe toate meniurile este continutul sau redus de grasimi. 

Obletele este un peste ce se gaseste in aproape toate apele de ses, in toate iazurile, helesteiele si baltile, in bratele moarte ale raurilor, in lacurile de acumulare, canale de irigatii, in lacurile litorale, Dunare, Delta Dunarii, etc. Este un peste vioi care traieste in bancuri, spintecand in grup oglinda apei in timpul inotului. Acest lucru se intampla in special cand este atacat de avat, caz in care fuge cu mare repeziciune. Carnea de oblete este gustoasa si foarte apreciata de consumatori. 

Rosioara este o specie sedentara, traieste in apele dulci, statatoare unde se intretine in compania carasului, linului si a platicii, acolo unde abunda vegetatia. In mod normal, rosioara are o lungime de 18-24 de cm si rar atinge 35 cm, greutatea medie este cuprinsa intre 200 si 300 de grame, dar poate ajunge si la 1-1,5 kg. Are un ritm de crestere incet pentru ca valorifica prost hrana. Consuma hrana de origine vegetala si foarte putin zooplancton. 

Pastravul este un peste crescut cu succes in crescatoriile industriale si mai apoi vandut catre marile restaurante. In tara noastra, pastravul nu se gaseste in prea multe cursuri naturale. Pastravul de munte are carnea identica la gust cu a pastravului indigen, pastravii curcubeu crescuti in helesteie au un gust inferior. Pastravul are un ritm rapid de dezvoltare. In conditii de crescatorie se dezvolta extrem de repede pentru ca valorifica cu eficienta furajul. 

Avatul este un peste de apa dulce si traieste in apele curgatoare. Este un peste care vaneaza in apropiere de suprafata si care prefera apele limpezi. Multi il considera un peste impresionant, cel  mai sportiv peste de la noi, cu talent la sarituri si in apa si pe mal. Avatul este un peste zgomotos atunci cand vaneaza. Este un peste solitar iar hrana lui este variata, alcatuita in special de pestisori vii (obetii fiind preferati si primii in meniul lui), rame, viermi, insecte cazute pe suprafata apelor, etc. Datorita fortei si brutalitatii cu care musca, pescuitul la avat este un pescuit incitant. Desi se crede ca nu are calitati gastronomice extraordinare, unii recomanda eliberarea acestuia, avatul merge de minune facut pe gratar, afara in curte. 

Printre pestii din tara nostra se mai intalneste: babusca, cleanul, mreana, scobarul, morunul, platica, lipanul, batca, beldita, boarta, carasul argintiu, cleanul mic, cosacul cu bot turtit, mihaltul, somnul pitic, soretele, vaduvita, zvarluga, etc. 

Acvacultura moderna din zilele noastre permite cresterea diferitelor specii de pesti, in sisteme intensive si superintensive. Multe specii de pesti au la baza furaje pentru pesti. La noi in tara, cel mai des intalnite sunt crescatoriile de crap si reprezinta principala specie de acvacultura. In tara noastra a luat amploare cresterea si inmultirea diferitelor specii. Unii considera ca este mai rentabil sa cresti puiet de peste decat sa cresti peste pana la greutatea la care poate fi comercializat. Pentru hrana pestilor se folosesc furaje pentru pesti, furaje crap, furaje granulate. Carnea de peste este o alternativa usoara si sanatoasa a consumului de de carne rosie. Consumul de carne de peste este recomandat celor care sufera de diferite boli cardiace si ajuta la mentinerea unui nivel constant al glicemiei. Pestele gras contine o cantitate ridicata de acizi grasi omega-3. Pestii grasi intalniti si consumati la noi in tara sunt crapul de peste 3 kg si pastravul. Pestele cu carne alba are un continut scazut de grasimi. Un exemplu este salaul, peste care se intalneste in apele noastre. 

Peste, crap, salau, somn, babusca, cleanul, mreana, scobarul, morunul, platica, lipanul, batca, beldita, boarta, carasul argintiu, cleanul mic, cosacul cu bot turtit, mihaltul, somnul pitic, soretele, vaduvita, zvarluga, pesti, hrana pesti, furaje crap, furaje pesti, crapul, carasul, stiuca, somnul, bibanul, scrumbia, salau, oblete, rosioara, babusca, avatul, cleanul, mreana, scobarul, morunul, platica, pastrav, lipanul. 

Nu sunt produse în această categorie.